Ce se schimbă în deviz odată cu CATUC (Legea nr. 169/2026)
Legislație

Ce se schimbă în deviz odată cu CATUC (Legea nr. 169/2026)

CMCătălina Manoloiu, Business Development Director | eDevize 18 august 2026 12 min de citit
Pe scurt

CATUC — Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026 — intră în vigoare pe 25 august 2026. Abrogă integral Legea 50/1991 și Legea 350/2001, iar din Legea 10/1995 abrogă articolele 1-9, 11-40 și 42-44. Structura devizului general rămâne cea din HG nr. 907/2016. Se schimbă însă regimul din jurul lui: rolul proiectantului în actualizările financiare, temeiul legal al cotelor ISC, nivelul de estimare pe fiecare stadiu al proiectului și marjele de buget admise.

Ce este CATUC și de când se aplică

Legea nr. 169/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 661 din 10 august 2026 și promulgată prin Decretul nr. 720/2026. Conform art. 575, intră în vigoare la 15 zile de la publicare, adică pe 25 august 2026.

575+articole are noul Cod
21acte normative comasate, potrivit OAR

Domeniul de abrogare este stabilit la art. 576 alin. (3) și merită citit exact, pentru că se va cita greșit:

Act normativCe se întâmplă
Legea nr. 350/2001 — amenajarea teritoriului și urbanismulabrogată integral
Legea nr. 50/1991 — autorizarea executării lucrărilorabrogată integral
Legea nr. 10/1995 — calitatea în construcțiiabrogate art. 1-9, art. 11-40 și art. 42-44. Art. 10 și art. 41 NU sunt abrogate.
Ordinul nr. 233/2016 — norme la Legea 350/2001abrogat, cu excepția anexelor 4, 5 și 6
Ordinul nr. 839/2009 — norme la Legea 50/1991abrogat integral

Cu alte cuvinte, legea calității în construcții nu dispare complet — supraviețuiește parțial. Este o precizare pe care mulți o vor rata.

Art. 575 alin. (2) este la fel de important pentru planificare: „Intrarea în vigoare a prezentului cod este automată și aplicarea sa nu este condiționată de adoptarea legislației secundare sau terțiare.” Codul se aplică de la 25 august, chiar dacă normele de aplicare încă lipsesc.

Ce NU se schimbă: HG nr. 907/2016 rămâne în vigoare. Structura devizului general pe capitole, conținutul-cadru din Anexa nr. 7 și formularele F1–F6 nu sunt modificate de CATUC. Dacă întocmiți devize, formularele rămân aceleași.

Cotele ISC: valorile rămân, temeiul legal se mută

Cele două cote datorate de investitori se regăsesc în CATUC cu aceleași valori și aceleași excepții. Se schimbă doar articolul care le prevede:

Cota de 0,5% — art. 352Cota de 0,1% — art. 143
Temei anteriorLegea nr. 10/1995, art. 40Legea nr. 50/1991, art. 30
Bază de calculvaloarea, fără TVA, a lucrărilor pentru construcții noi și intervenții la construcții existente pentru care se emit autorizațiivaloarea lucrărilor autorizate — textul nu spune „fără TVA” aici
Când se plăteșteîn două tranșe: 50% la transmiterea înștiințării de începere a lucrărilor, restul până la semnarea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilorintegral, odată cu transmiterea înștiințării privind data începerii lucrărilor
Regularizarela valoarea finală, fără TVA, a lucrărilor executatepână la data convocării recepției la terminarea lucrărilor
Penalitate de întârziere0,15% pe zi, neplafonată0,15% pe zi, „fără a se depăși suma datorată”
Reducerejumătate (0,05%) pentru lucrările supuse procedurii simplificate de notificare
Excepțiiconsolidarea clădirilor de locuit din clasa I de risc seismic, plus alte cazuri prevăzute de legi specialemonumente istorice, lăcașuri de cult, intervenții în primă urgență la construcții cu pericol public, plus alte cazuri prevăzute de lege

Trei lucruri de reținut. Cotele au regimuri de plată diferite — una se achită integral la început, cealaltă în două tranșe cu regularizare la final. Penalitatea este plafonată doar la cota de 0,1%. Iar procedura simplificată de notificare înjumătățește cota de 0,1%, ceea ce este element nou.

Practic: dacă aveți devize în lucru care citează Legea 10/1995 art. 40 sau Legea 50/1991 art. 30 ca temei, referința trebuie actualizată după 25 august. Valorile nu se ating.

Proiectantul nu mai poate actualiza devizul după începerea execuției

Articolul 424 stabilește limitele intervenției proiectantului asupra devizului general:

Art. 424, Legea nr. 169/2026

„(10) Proiectantul actualizează devizul general la cererea scrisă și justificată a beneficiarului, exclusiv în scopul contractării. (11) Proiectantul nu va fi implicat în actualizările financiare ale devizului după începerea execuției proiectului.”

Sunt două limitări distincte. Prima: actualizarea se face doar la cerere scrisă și justificată a beneficiarului, și doar în scopul contractării — nu la orice solicitare informală. A doua: după începerea execuției, proiectantul iese din actualizările financiare. Atenție însă la formulare: nu iese din execuție, ci doar din actualizările financiare. Conform alin. (2) al aceluiași articol, proiectantul poate realiza activități în stadiile 5 și 6 la cerere, peste asistența tehnică obligatorie.

Alineatul următor schimbă complet sensul

Citit izolat, art. 424 alin. (10)-(11) pare o restricție impusă proiectantului. Alineatul (12) arată că este, de fapt, cealaltă jumătate a unui pachet de protecție:

Art. 424, Legea nr. 169/2026

„(12) Proiectantul nu răspunde civil sau penal, după caz, dacă instanțele judecătorești constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii, cu bună-credință și fără neglijență, a oricărui act sau fapt în legătură cu realizarea bugetului estimativ al investiției.”

Împreună, cele trei alineate scot proiectantul din zona de risc bugetar: nu mai poate fi tras în actualizările financiare de după începerea execuției și nu răspunde pentru estimarea bugetară dacă a lucrat cu bună-credință. Este o degrevare, nu doar o interdicție.

Atenție: nu e o mutare de responsabilitate, ci o interdicție

Se poate înțelege greșit că, până acum, actualizarea devizului ar fi fost sarcina proiectantului. Nu a fost. HG nr. 907/2016 o atribuia deja beneficiarului, în toate cele trei situații relevante:

HG 907/2016Ce prevede
art. 10, alin. (4)Devizul general se actualizează „prin grija beneficiarului investiției/investitorului”, ori de câte ori este necesar, și obligatoriu la aprobarea SF/DALI, la solicitarea autorizației de construire, după finalizarea procedurilor de achiziție și la întocmirea listei obiectivelor de investiții.
art. 10, alin. (5)Pe parcursul execuției, devizul general se poate revizui „prin grija beneficiarului investiției/investitorului”, prin compensarea cheltuielilor între capitole, cu încadrarea în valoarea totală de finanțare.
art. 10, alin. (6)Când noi prevederi legale fiscale influențează valoarea investiției, aceasta se reface „prin grija și pe răspunderea beneficiarului investiției/investitorului”.

Prin urmare, CATUC nu transferă o responsabilitate de la proiectant la beneficiar — ea era deja acolo. Codul închide o practică pe care textul HG 907/2016 nu o prevedea, dar care exista în realitate: proiectanții erau chemați, informal sau prin contract, să refacă cifrele în timpul execuției, pentru că ei aveau devizul și baza de calcul.

Cine preia, atunci, urmărirea costurilor

Codul răspunde, la art. 524 — „Urmărirea costurilor de execuție”. Devizul pe categorii de lucrări se propune de către executant și devine baza de raportare pentru urmărirea costurilor. Urmărirea se face în numele și pe seama beneficiarului sau dezvoltatorului, prin dirigintele de șantier și/sau managerul de proiect. Se întocmește un raport de constatare cu riscurile și depășirile față de marja agreată.

Efectul practic: lanțul se reașază. Proiectantul iese din actualizările financiare, executantul propune devizul pe categorii de lucrări, iar dirigintele de șantier sau managerul de proiect urmăresc costurile pentru beneficiar. Fiecare dintre cei trei are nevoie de propria capacitate de a recalcula — nu mai există o singură persoană care ține cifrele.

Devizul, pe stadiile proiectului

CATUC organizează proiectul investițional pe stadii și stabilește ce nivel de detaliu al estimării corespunde fiecăruia.

StadiuArticolCe document și ce nivel de detaliu
Stadiul 2 — dezvoltarea conceptuluiart. 502 alin. (3)Deviz general, fără detaliere pe categorii de lucrări, pe bază de indici globali. Se compară cu bugetul previzionat la stadiul anterior.
Stadiul 3 — soluții de bază și autorizareart. 504 alin. (1)Estimarea definitivă a costului previzionat, prin raportare la bazele de date ale proiectantului, pe centre de cost, coroborat cu timpii de execuție.
Stadiul 3 — doar pentru taxeart. 504 alin. (4)Pe indici globali se face numai estimarea în vederea stabilirii taxei de autorizare și a altor comisioane, cote și taxe.
Stadiul 4, faza 1 — proiect tehnicart. 508 alin. (2)Devizul general estimativ, pe baza listei de cantități pe obiective și categorii de lucrări, cu încadrarea în anvelopa financiară din stadiile anterioare.
Stadiul 4, faza 2 — detalii de execuțieart. 509 alin. (2)Estimare definitivă pe liste de cantități, cu obligativitatea încadrării în valoarea agreată anterior, plus deviz general revizuit dacă e cazul.
Stadiul 4 — finalart. 512Bugetul estimat final și devizul pe categorii de lucrări, cu lista de consum de resurse, lista de echipamente cu montaj și indicatoarele de norme de deviz.
Stadiul 5 — execuțiaart. 523 alin. (1)Costul de execuție din contract, pe baza ofertei acceptate și a devizului cantitativ detaliat.

Firul comun este obligativitatea încadrării: fiecare stadiu trebuie să se încadreze în valoarea agreată la stadiul anterior. Estimarea nu mai e o cifră care se rescrie liber de la o fază la alta, ci un angajament care se poartă mai departe.

Precizare care se va cita greșit: la stadiul 3, regula „pe indici globali” NU se aplică estimării în general, ci strict calculului taxei de autorizare și al celorlalte cote și taxe. Estimarea propriu-zisă la acest stadiu este definitivă și se face pe centre de cost, conform alin. (1).

Un detaliu de terminologie: Codul folosește trei denumiri distincte — deviz general, deviz pe categorii de lucrări (art. 512) și deviz cantitativ detaliat (art. 523). Nu sunt sinonime și nu apar la același stadiu.

La art. 512 alin. (6), Codul prevede că, pentru investițiile finanțate integral sau parțial din fonduri publice, conținutul-cadru al devizului pe categorii de lucrări se va stabili prin ordin de ministru. Acesta este documentul de urmărit în lunile următoare.

Marjele de buget: toleranța se strânge de la un stadiu la altul

CATUC stabilește, în anexe, marje de buget admise pe fiecare stadiu al proiectului. Ele nu se cumulează, ci se reduc progresiv pe măsură ce proiectul se maturizează. Pentru lucrările publice, marjele sunt doar în plus:

StadiuClădiriDrumuri, poduri, tuneluriMonumente istorice
Stadiul 1 — temă și studiu de fezabilitate+25%+30%+45%
Stadiul 2 — conceptul proiectului+20%+25%+40%
Stadiul 3 — autorizare+10%+15%+30%
Stadiul 4 — proiect tehnic și detalii de execuție+6%+9%+20%
Stadiul 5 — execuția+3%+5%+15%

Pentru investițiile din mediul privat, procentele sunt aceleași, dar se aplică în ambele sensuri, plus și minus.

25% → 3%de la fezabilitate la execuție
Practic, aceasta este toleranța legală a estimării pe fiecare fază. La stadiul 1 ai voie să greșești cu un sfert din valoare; la execuție, cu trei procente.

Cine propune marja se schimbă pe parcurs: la stadiul 3 o propune proiectantul, conform art. 504 alin. (2), iar la stadiul 5 o propune executantul lucrărilor de construire, conform art. 523 alin. (2), fiind prevăzută în contractul cu acesta.

Tot din anexa privind lucrările publice rezultă o regulă utilă: la stadiile 2 și 3 indicatorii tehnico-economici nu se reaprobă, iar la stadiul 4 se reaprobă doar dacă se depășește valoarea totală estimată cu marja inclusă.

Prevederea se leagă de Capitolul 7 din devizul general — „Cheltuieli aferente marjei de buget și pentru constituirea rezervei de implementare pentru ajustarea de preț” — introdus prin HG nr. 1116/2023. Detaliile despre acest capitol sunt în pagina despre devizul general.

Ce înseamnă asta pentru cine face devizele

Pus cap la cap, Codul schimbă mai puțin forma devizului și mai mult cine ține cifrele. Proiectantul iese din actualizările financiare după începerea execuției. Executantul propune devizul pe categorii de lucrări și marja de buget. Dirigintele de șantier și managerul de proiect urmăresc costurile pentru beneficiar, față de o marjă care se strânge de la 25% la 3% pe parcursul proiectului.

Consecința practică e simplă: nu mai există o singură persoană care ține devizul. Fiecare dintre cei implicați trebuie să poată recalcula rapid, pe date proprii, și să demonstreze încadrarea în valoarea agreată la faza anterioară. Iar când se schimbă un preț la materiale, salariul minim sau regimul contribuțiilor, recalcularea nu mai poate aștepta un telefon la proiectant.

Recalculezi devizele fără să refaci nimic manual

Modifici indicii din recapitulație o dată și se aplică pe toate devizele. Formularele conforme HG 907/2016 și cotele la zi, generate automat. Creezi cont în două minute și ai 5 zile cu toate facilitățile.

Creează cont gratuit

Deviziștii intră în lege

Articolul 462, intitulat „Alți specialiști”, enumeră categoriile care participă la realizarea proiectelor investiționale. La litera e), categoria funcțiilor-suport, apar explicit deviziștii — alături de juriști, experți în achiziții, economiști, desenatori și atașamentiști.

Este prima dată când meseria este numită într-un cod. Cuvântul „deviziști” apare o singură dată în tot textul Codului.

Două precizări, ca să nu se citeze greșit. Deviziștii sunt încadrați la funcții-suport, nu între specialiștii tehnici — deși la litera c) există separat un specialist „în materie de costuri”, care nu poartă acest nume. Iar potrivit alin. (3), specialiștii lucrează în baza unui contract încheiat cu beneficiarul, dezvoltatorul, proiectantul sau antreprenorul și răspund contractual. Nu este, deci, o profesie reglementată sau atestată, ci o funcție recunoscută contractual.

Ce se schimbă în jurul devizului

Câteva prevederi care nu privesc devizul direct, dar îi afectează conținutul sau costurile pe care le cuprinde:

  • Valoarea supusă autorizării, definită explicit — Art. 263 lit. j): valoarea lucrărilor supuse autorizării se calculează ca totalitatea cheltuielilor estimate prin devizul general pentru realizarea lucrărilor de construcții și instalații-montaj fără TVA, și, după caz, a lucrărilor de construcții și instalații aferente organizării de șantier. Litera următoare cere separat valoarea obiectivului de investiție — Codul distinge deci valoarea supusă autorizării, care e baza cotelor, de valoarea totală a investiției.
  • Avizul unic integrat — Art. 90–91: în locul avizelor obținute separat, o comisie de avizare integrată emite un aviz unic, cu termene de maximum 60 de zile pentru comunicarea condițiilor și 15 zile lucrătoare pentru emitere. Afectează structura de costuri din Capitolul 3 al devizului general.
  • Asigurarea de răspundere civilă profesională devine obligatorie — Art. 556: proiectanții, consultanții, specialiștii atestați și antreprenorii nu mai pot profesa fără poliță, iar pentru vicii se răspunde până la 10 ani de la recepție. Este un cost nou, care va trebui reflectat undeva.
  • Clasele de consecințe CC1–CC4 — Abordare pe risc care determină nivelul de verificare și de răspundere — deci și costul verificării tehnice.
  • Certificarea firmelor prin ARCOC — Art. 383: din 1 iunie 2027, autoritățile vor avea obligația să ceară certificatul de calificare tehnico-profesională în licitațiile publice de lucrări. Termenul e departe, dar pregătirea nu.
  • Specificațiile tehnice și devizul, împreună — Art. 543 alin. (4): specificațiile tehnice, împreună cu devizul și piesele desenate, constituie parte din elementele de selecție a antreprenorului, stau la baza întocmirii ofertelor și devin, odată cu semnarea, parte din contractul de execuție. Alin. (3) cere ca specificațiile și planșele să permită determinarea cantităților de lucrări, a costurilor și a forței de muncă, și să fie concise, sistematizate și nerestrictive.

Ce rămâne neclar deocamdată

Merită spus limpede, ca să nu vindem certitudini pe care legea nu le dă încă.

  • Conținutul-cadru al devizului pe categorii de lucrări pentru investițiile publice se va stabili prin ordin de ministru, conform art. 512 alin. (6). Până atunci, formatul rămâne de definit.
  • O parte din Cod depinde de structuri care nu există încă: platforma națională trebuie construită, iar ARCOC trebuie înființată. Atenție însă — art. 575 alin. (2) prevede expres că aplicarea Codului nu este condiționată de adoptarea legislației secundare sau terțiare. Codul se aplică de la 25 august, indiferent.
  • Corelarea dintre stadiile 0-6 din CATUC și fazele din HG nr. 907/2016 va avea nevoie de clarificări în practică. Art. 583 prevede că hotărârile de guvern emise în baza actelor abrogate rămân aplicabile până la înlocuire, dacă nu contravin Codului, și că trimiterile din alte legi la dispozițiile abrogate se consideră făcute la Cod.

Trei inconsecvențe în textul publicat

Le semnalăm pentru că afectează aplicarea și pentru că vor genera întrebări:

  • Art. 143 alin. (6) trimite la art. 288 pentru înștiințarea privind începerea lucrărilor, dar art. 288 reglementează cererea de autorizare pentru lucrări de amenajări. Trimiterea corectă pare a fi la art. 278, așa cum face art. 352.
  • Art. 508 alin. (2) cere la litera j) devizul general estimativ pe baza listei de cantități, iar la litera k) tot devizul general estimativ. Redundanță aparentă.
  • Art. 523 alin. (3), care se referă la fonduri publice, trimite la anexa nr. 7 — intitulată „marje de buget în cazul investițiilor din mediul privat”. Art. 504 alin. (2), tot pentru fonduri publice, trimite la anexa nr. 8, cea pentru lucrări publice.

Vom actualiza această pagină pe măsură ce apar ordinele și normele de aplicare.

Întrebări frecvente

Ce este CATUC?
Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026. Comasează 21 de acte normative și are peste 575 de articole.
Când intră în vigoare CATUC?
Pe 25 august 2026, la 15 zile de la publicare, conform art. 575.
Ce legi abrogă CATUC?
Conform art. 576 alin. (3): integral Legea nr. 350/2001 și Legea nr. 50/1991, iar din Legea nr. 10/1995 articolele 1-9, 11-40 și 42-44. Articolele 10 și 41 din Legea calității în construcții rămân în vigoare. Se mai abrogă Ordinul nr. 839/2009 integral și Ordinul nr. 233/2016 cu excepția anexelor 4, 5 și 6.
Se schimbă structura devizului general?
Nu. HG nr. 907/2016 rămâne în vigoare, iar structura pe capitole și formularele F1–F6 nu sunt modificate de CATUC.
Se schimbă cota ISC?
Valorile nu. Rămân 0,5% din valoarea fără TVA a lucrărilor, conform art. 352, și 0,1% din valoarea lucrărilor autorizate, conform art. 143. Se schimbă temeiul legal, care era Legea 10/1995 art. 40, respectiv Legea 50/1991 art. 30. Cota de 0,5% se virează în două tranșe, iar cea de 0,1% se reduce la jumătate pentru lucrările supuse procedurii simplificate de notificare.
Cine actualizează devizul general după CATUC?
Beneficiarul investiției sau investitorul — la fel ca înainte. HG nr. 907/2016, art. 10, prevedea deja actualizarea „prin grija beneficiarului”. Ce adaugă CATUC este o limitare a proiectantului: acesta poate actualiza devizul doar la cerere scrisă și justificată și exclusiv în scopul contractării, iar după începerea execuției nu mai poate fi implicat în actualizările financiare, conform art. 424.
S-a schimbat cine răspunde de actualizarea devizului în timpul execuției?
Nu. Responsabilitatea era și rămâne a beneficiarului, conform art. 10 alin. (5) din HG nr. 907/2016. CATUC interzice însă implicarea proiectantului, ceea ce elimină o practică frecventă în care beneficiarii apelau la el pentru recalculări.
Cine propune marja de buget?
Depinde de stadiu. La stadiul 3 o propune proiectantul, conform art. 504 alin. (2). La stadiul 5, al execuției, o propune executantul lucrărilor de construire și se prevede în contractul cu acesta, conform art. 523 alin. (2).
Cât poate devia estimarea față de valoarea finală?
Codul stabilește marje care se reduc progresiv. Pentru clădiri finanțate public: 25% la studiul de fezabilitate, 20% la conceptul proiectului, 10% la autorizare, 6% la proiectul tehnic și 3% la execuție. Pentru drumuri, poduri și tuneluri procentele sunt mai mari, iar pentru monumente istorice cele mai mari. La investițiile private, marjele se aplică în ambele sensuri.
Cine urmărește costurile în timpul execuției?
Conform art. 524, devizul pe categorii de lucrări propus de executant devine bază de raportare, iar urmărirea costurilor se face în numele beneficiarului sau dezvoltatorului, prin dirigintele de șantier și/sau managerul de proiect, cu raport de constatare privind riscurile și depășirile față de marja agreată.
Deviziștii sunt recunoscuți în CATUC?
Da. Art. 462 îi enumeră explicit, la litera e), în categoria funcțiilor-suport, alături de juriști, experți în achiziții, economiști, desenatori și atașamentiști. Nu este însă o profesie reglementată sau atestată — specialiștii lucrează pe bază de contract și răspund contractual.

Surse

  • Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor — Monitorul Oficial, Partea I, nr. 661 din 10 august 2026. Articole citate: 143, 262, 263, 352, 424, 462, 502, 504, 508, 509, 512, 523, 524, 543, 575, 576, 583 și anexele 7 și 8.
  • Textul integral pe portalul legislativ: legislatie.just.ro, document 313329.
  • HG nr. 907/2016 — art. 10, actualizarea și revizuirea devizului general; Anexa nr. 7, conținutul-cadru.
  • HG nr. 1116/2023 — introduce Capitolul 7, marja de buget.
Ai o situație concretă pe care Codul o atinge — un deviz în lucru, o cotă de recalculat, un contract de actualizat? Scrie-ne, răspundem cu promptitudine. suport@edevize.ro 0773 882 758
0 0 votes
Article Rating

Vrei sa fii la curent cu noutăţile din construcţii care te interesează?

Abonează-te la newsletter

Solicită curs
Curs selectat
Se încarcă...
Descarcă modele deviz
Model selectat
Se încarcă...
Solicită produs
Produs Selectat
Se încarcă...

Pentru a putea descărca, te rugăm să completezi câmpurile de mai jos.