Deprecated: Creation of dynamic property MTS_URL_Shortener_Public::$current_replacement is deprecated in /var/www/www.debug.edevize.ro/public/wp-content/plugins/mts-url-shortener/public/class-url-shortener-public.php on line 234
Asteptari constructii 2019, rezultate constructii 2018 si OUG 114 sau “Bunul, raul şi uratul”
Când eram copil şi mă jucam cu pistoale cu capse sau bile (jucării pe care d.p.d.v. siguranţă nu mi-aş lăsa copilul nici să le privească) îmi inspiram “scenariile” dintr-un western clasic: “The good, the bad and the ugly”. Când m-am apucat să scriu articolul acesta, îmi tot venea în cap filmul, doar că în loc de Clint Eastwood, rolurile erau jucate de aşteptări, rezultate şi modificări legislative.
Rolurile au fost împărţite astfel:
- bunul – predicţiile şi aşteptările de la 2019
- răul – rezultatele în construcţii pe 2018
- urâtul – OUG 114 (frumuseţea este obiectul subiectivităţii), care pentru unii este bun, pentru alţii rău şi tuturor ne aduce dileme.
Acum că am văzut care sunt eroii, ca orice scenarist, o să îi descriu. Şi o să începem cu….
Răul – rezultatele din 2018
Anul 2018 era un an al speranţelor în construcţii şi venise după un an al paradoxurilor (anul 2017):
- cea mai mare creştere economică din 2008 până în prezent 7%
- creştere de 70% a sectorului rezidenţial
- scădere de 5,4% a domeniului construcţiilor
Cred că aceasta scădere a venit să ne arate că oricât am zice noi că merg bine construcţiile (pentru că vedem blocuri ridicându-se ca ciupercile după ploaie), domeniul construcţiilor nu este un sector care să poată fi “dus” în spate de consum. Proiectele pe care le desfăşoară statul au o pondere de peste 75% în tot domeniul. Să nu uităm că scăderea din 2017, venise după o altă scădere, cea din 2016 de 4,8% faţă de 2015, 2015, care aşa cum discutam într-un articol anterior, a fost ultimul an cu creştere în construcţii.
În condiţiile acestea aveam speranţe mari de la anul 2018. Spuneam că în varianta optimistă (conform Comisiei de Statistica şi Prognoză):
- România va avea o creştere economică de 6,1%
- ponderea minimă a construcţiilor era de 5,6%
- rezulta o creştere a ramurii construcţiilor cu 26,3%
În varianta mai puţin optimistă (conform IIF- Institutului Internaţional de finanţe):
- România va avea o creștere economică de 5,1%
- ponderea minimă a construcțiilor era de 5,2%
- rezulta o creștere a ramurii construcțiilor cu 16,2%
În primul scenariu, investiţiile publice ar fi trebuit să însemne aproximativ 40 mld. Lei, iar în al doilea, 37 mld. Lei, în condiţiile în care toată piaţa construcţiilor în 2017 a fost de 40,3 mld. Lei.
Până la urmă s-a dovedit că ambele scenarii au fost prea optimiste. Conform analizei făcute de Business Review, piața construcțiilor a scăzut în 2019 cu 4,1% ca urmare a scăderii pieței rezidențiale cu peste 25,6%. Totuși eu nu cred că “dracul este atât de negru” şi cred că cifra oficială va fi undeva în jurul creşterii generale a României 4,2-4,5% .
Dacă per total, creşterea ţării este una bună (nu extraordinară), în construcţii putem să spunem că este doar o continuare a suferinţei. Din păcate, deficitul de forţă de muncă nu ajută nici mediul competitiv (anul trecut au fost multe licitaţii cu un singur participant sau chiar fără participanţi) şi nici dezvoltarea proiectelor. Să sperăm că OUG 114 va rezolva o parte din problemă.
Continuăm prezentarea personajelor noastre cu „personajul antitetic” sau mai bine zis…
Bunul – așteptările de la 2019
Săptămâna trecută s-a aprobat bugetul pe 2019. România va atinge în 2019 două borne foarte importante. PIB-ul României va depăşi aproape sigur 1000 mld. lei, iar PIB-ul real pe cap de locuitor va ajunge (dacă nu a ajuns deja) la peste 10.000 de Euro.
Bugetul pe 2019 se bazează pe o creştere reală a PIB de 5,5% şi pe investiţii de 49,7 mld. Lei (aproape dublu faţă de 2017 când au fost 26,8 mld. lei). Dacă ar fi să ajustăm sumele de mai sus (aşa cum s-a întâmplat în 2018) tot am ajunge măcar la suma investiţia în 2015, dar chiar cred că o să o depăşim.
Suma mare care a fost luată în calcul pentru investiţii este susţinută şi de OUG 114 care a făcut din domeniul construcţiilor domeniu prioritar pentru următorii 10 ani, cu toate facilităţile fiscale care vin din asta.
Per total, Comisia Naţionala de Strategie şi Prognoză estimează o pondere de 5,8% a construcţiilor în construirea unui PIB de 1022,5 mld. Lei. Asta înseamnă o piață de aproximativ 60 mld. Lei.
Să speram ca cifrele de mai sus se vor transpune în realitate sau că vor fi măcar pe aproape.
Urâtul – OUG 114
Deoarece aici o să discutam doar despre partea din OUG care influențează domeniul construcțiilor, o să-l tratăm la pachet cu fratele lui mai mic, instrucțiunea 2 din 2018 .
Așa cum am tot discutat în perioada aceasta, OUG 114 ar trebui să ajute sectorul construcțiilor să performeze aproape de posibilitățile lui 8-9% din PIB. Ajutorul acesta vine din:
- facilităţile financiare de care se vor bucura salariații din construcții
- introducerea certificării profesionale
- plata unui avans de 30%
- ajustarea (actualizarea şi revizuirea prețului contractului)
În ultima perioada, lucrurile au început să se mai clarifice în ceea ce priveşte OUG 114, iar acum că s-a aprobat bugetul, sunt sigur că o să primim şi răspunsurile la întrebările de mai jos:
- este lista de CAEN-uri finală?
- o să rămână obligativitatea de salariu minim de economie pentru firmele care au unul dintre CAEN-uri în listă, chiar dacă nu beneficiază de facilităţile fiscale?
- pe ce perioadă se va raporta cifra de afaceri (anual, trimestrial, lunar)?
Pe lângă OUG 114 au apărut şi detalii legate de aplicarea instrucțiunii 2 de la ANAP.
- Cel mai important detaliu este legat de unde vin banii în plus pentru actualizări? Răspunsul este destul de simplu! banii erau deja acolo, doar că nu s-au cheltuit. Valoarea alocată de la bugetul de stat este în general semnificativ mai mare faţă de valoarea cu care s-a câştigat licitaţia. Asta înseamnă că există bani pentru suplimentare. De exemplu, dacă vorbim doar despre actualizarea manoperei ca urmare a schimbărilor legislative nu ar trebui să apară o modificare mai mare de 10% a preţului contractului.
- Cu ce procente se actualizează/revizuiește prețul contractului? CNP a publicat săptămâna trecută indicii de actualizare şi revizuire. Dacă vorbim despre actualizarea manoperei, indicele 2019 vs. 2018 este de 57,9%, iar pentru o revizuire pe CAEN 42 Q3 2018 vs. Q3 2017, am avea un procent de 6,9%. Puteţi descărca tabelele de actualizare şi ajustare de aici.
- Ni se poate refuza o cerere de actualizare sau revizuire a preţului contractului? Nu, nu se poate refuza atât timp cât este corectă şi cât la ea se ataşează şi devizele analitice refăcute (inclusiv extrasul de manopera – formularul C7). Pentru a simplifica procesul am creat un model de cerere de actualizare a investiţiei, conform OUG 114. O puteți descărca în format Word de aici.
Uită-te peste produsele noastre dacă vrei să faci orice schimbări legislative cu câteva apăsări de buton sau înscrie-te la unul dintre evenimentele noastre ca să discutăm despre western-uri/legislație.
Utilizatorii noștri aleg eDevize pentru că, de 10 ani, una dintre principalele noastre responsabilităţi este să fim tot timpul la zi cu legislaţia şi să oferim consultanţă de calitate utilizatorilor noștri. eDevize nu înseamnă doar comenzi pe calculator, eDevize înseamnă oameni care petrec mii de ore pentru a oferi utilizatorilor cel mai sigur mod în care-şi pot dezvolta proiectele.
Florin Manoloiu
Commercial and Tendering Director|eDevize
